Statutul CMR

Colegiul Medicilor din România
Hotărâre nr. 3 din 04/11/2016
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 981 din 07/12/2016
Intrare in vigoare: 06/01/2017
pentru modificarea Hotărârii Adunării Generale Naționale a Colegiului Medicilor din România nr. 2/2012 privind adoptarea Statutului și a Codului de deontologie medicală ale Colegiului Medicilor din România

 

În temeiul art. 433 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Adunarea generală națională a Colegiului Medicilor din România hotărăște:

Art. I. – Hotărârea Adunării generale naționale a Colegiului Medicilor din România nr. 2/2012 privind adoptarea Statutului și a Codului de deontologie medicală ale Colegiului Medicilor din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 mai 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Anexa nr. 1 “Statutul Colegiului Medicilor din România” se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.
2. Anexa nr. 2 “Codul de deontologie medicală al Colegiului Medicilor din România” se modifică și se înlocuiește cu anexa nr. 2 la prezenta hotărâre.
Art. II. – Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. III. – Prezenta hotărâre se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării.

 

Preşedintele Colegiului Medicilor din România,
Gheroghe Borcean

Bucureşti, 04  noiembrie 2016.
Nr. 3.

 

 

CAPITOLUL I – Dispoziții generale

Art. 1.
(1) Colegiul Medicilor din România se organizează și funcționează, în baza legii și a prezentului statut, ca organizație profesională națională a medicilor, fiind o instituție de drept public, neguvernamentală, apolitică și fără scop patrimonial.
(2) Colegiul Medicilor din România are personalitate juridică și este autonom în raport cu orice autoritate publică, exercitându-și atribuțiile fără posibilitatea vreunei imixtiuni.

Art. 2.
(1) Ca organizație profesională, Colegiul Medicilor din România apără demnitatea și promovează drepturile și interesele membrilor săi în toate sferele de activitate, apără onoarea, libertatea și independența profesională a medicului în exercitarea profesiei, asigură respectarea de către medici a obligațiilor ce le revin fată de pacient și de sănătatea publică.
(2) În vederea realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1), Colegiul Medicilor din România colaborează, în condițiile legii, cu toate instituțiile competente.

Art. 3.
(1) Colegiul Medicilor din România, prin organismele sale, este reprezentant al corpului profesional din România în relațiile cu autoritățile și instituțiile guvernamentale și neguvernamentale, interne și internaționale.
(2) Pentru îndeplinirea obiectivelor și atribuțiilor conferite de lege și de prezentul statut, organele reprezentative ale Colegiului Medicilor din România pot intra în relații cu diferite organisme similare din alte state.

CAPITOLUL II – Obiectul de activitate

Art. 4.
(1) Colegiul Medicilor din România are ca principal obiect de activitate controlul și supravegherea exercitării profesiei de medic, aplicarea legilor și a regulamentelor care organizează și reglementează exercițiul profesiei, reprezentarea intereselor profesiei de medic și păstrarea prestigiului acestei profesii în cadrul vieții sociale.
(2) Colegiul Medicilor din România reprezintă organismul de autoreglementare a profesiei de medic prin adoptarea Statutului și Codului de deontologie medicală.

Art. 5.
Ca autoritate publică și profesională, Colegiul Medicilor din România realizează atribuțiile prevăzute de lege și de prezentul statut în următoarele domenii principale de activitate:
a) profesional-științific și învățământ;
b) etic și deontologic;
c) jurisdicție profesională;
d) litigii;
e) avizări;
f) economico-social;
g) administrativ și organizatoric.

CAPITOLUL III – Membrii Colegiului Medicilor din România

SECȚIUNEA 1- Dobândirea calității de membru

Art. 6.
(1) Medicii care întrunesc condițiile prevăzute de lege exercită profesia pe baza certificatului de membru al Colegiului Medicilor din România, avizat anual pe baza asigurării de răspundere civilă pentru greșeli în activitatea profesională, valabilă pentru anul respectiv.
(2) Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România se dobândește și se păstrează în condițiile legii.
(3) Medicii înscriși și luați în evidența colegiilor teritoriale sunt membri ai Colegiului Medicilor din România.
(4) Membrii Colegiului Medicilor din România sunt înscriși în Registrul unic al medicilor din România, care se publică pe site-ul oficial al colegiului.

SECȚIUNEA a 2-a – Drepturi și obligații

Art. 7.
Membrii Colegiului Medicilor din România au drepturile și obligațiile prevăzute de lege.

Art. 8.
(1) În vederea creșterii gradului de pregătire profesională și a asigurării unui nivel ridicat al cunoștințelor medicale, medicii sunt obligați să efectueze cursuri și alte forme de educație medicală continuă și informare în domeniul științelor medicale pentru cumularea numărului de credite stabilit în acest sens de către Colegiul Medicilor din România. Cursurile, programele, precum și celelalte forme de educație medicală continuă sunt creditate de către Colegiul Medicilor din România.
(2) Perioada pentru care medicii cu drept de liberă practică sunt obligați să facă dovada efectuării numărului de credite se stabilește de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.

Art. 9.
(1) Medicul este obligat să anunțe colegiul teritorial în care este înscris în termen de 10 zile de la apariția unei situații de incompatibilitate prevăzute de lege.
(2) Situația de incompatibilitate se confirmă sau se infirmă de o comisie numită de președintele colegiului teritorial, alcătuită din 3 medici primari.
(3) Existența situației de incompatibilitate atrage suspendarea dreptului de a exercita profesia de medic.

SECȚIUNEA a 3-a  – Transferul în alt colegiu teritorial

Art. 10.
(1) Medicul care solicită transferul într-un alt colegiu teritorial se va adresa în scris președintelui colegiului de la care dorește să se transfere.
(2) Procedura de transfer este reglementată prin decizie a Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

SECȚIUNEA a 4-a – Suspendarea calității de membru al Colegiului Medicilor din România

Art. 11.
Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România se suspendă:
a) la cererea scrisă a medicului;
b) în caz de neplată totală sau parțială a cotizației profesionale timp de 6 luni de la scadență, până la achitarea integrală a datoriilor;
c) dacă medicul nu realizează numărul minim de credite de educație medicală continuă stabilit de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.

Art. 12.
(1) La cerere, membrii Colegiului Medicilor din România care doresc să întrerupă pe o durată de până la 5 ani exercitarea profesiei de medic pot solicita suspendarea calității de membru pe acea durată. Cererea se va depune anterior perioadei solicitate.
(2) Cererea de suspendare a calității de membru al Colegiului Medicilor din România se depune la colegiul teritorial în a cărui evidență se află medicul și se soluționează de către biroul colegiului teritorial.
(3) Decizia emisă de biroul colegiului teritorial se comunică medicului, Colegiului Medicilor din România, Ministerului Sănătății, direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București, casei de asigurări de sănătate județene și unității cu care medicul are raporturi de muncă sau colaborare.

Art. 13.
(1) Neplata cotizației datorate Colegiului Medicilor din România pe o perioadă de 6 luni și după atenționarea scrisă a medicului de către consiliul colegiului teritorial atrage suspendarea calității de membru al colegiului până la plata cotizației datorate și a penalităților aferente.
(2) Suspendarea calității de membru al Colegiului Medicilor din România se propune de comisia administrativ financiar- contabilă, printr-un referat adresat biroului consiliului, în baza căruia se dispune cercetarea disciplinară a medicului restanțier.
(3) Decizia de suspendare pronunțată de comisia de disciplină se comunică medicului, Colegiului Medicilor din România, Ministerului Sănătății, direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București, casei de asigurări de sănătate județene și unității cu care medicul are raporturi de muncă sau colaborare.
(4) Revocarea suspendării se face prin decizia comisiei de disciplină, în cazul în care medicul face dovada achitării cotizației restante și a penalităților datorate, decizie care se comunică persoanelor menționate la alin. (3).

Art. 14.
(1) Medicilor care nu realizează pe parcursul a 5 ani numărul minim de credite de educație medicală continuă, stabilit de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România, li se suspendă dreptul de liberă practică până la realizarea numărului de credite necesar.
(2) Suspendarea calității de membru al Colegiului Medicilor din România se propune de comisia de avizări, printr-un referat adresat biroului consiliului, în baza căruia se dispune cercetarea disciplinară a medicului.
(3) Decizia de suspendare pronunțată de comisia de disciplină se comunică medicului, Colegiului Medicilor din România, Ministerului Sănătății, direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București, casei de asigurări de sănătate județene și unității cu care medicul are raporturi de muncă sau colaborare.
(4) Revocarea suspendării se face prin decizia comisiei de disciplină, în cazul în care medicul face dovada realizării numărului minim de credite de educație medicală continuă, decizie care se comunică persoanelor menționate la alin. (3).

Art. 15.
Pe durata suspendării calității de membru al Colegiului Medicilor din România se suspendă drepturile și obligațiile ce decurg din prezentul statut.

SECȚIUNEA a 5-a – Încetarea calității de membru al Colegiului Medicilor din România

Art. 16.
(1) Calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România încetează în următoarele cazuri:
a) la cererea titularului, prin renunțarea scrisă la calitatea de membru;
b) prin deces;
c) în cazul întreruperii activității pe o durată mai mare de 5 ani;
d) prin retragerea calității de membru, cu titlu de sancțiune disciplinară, pronunțată prin decizia comisiei de disciplină și rămasă definitivă.
(2) Retragerea calității de membru al Colegiului Medicilor din România operează de drept pe durata stabilită de instanțele judecătorești prin hotărâre definitivă cu privire la interzicerea exercitării profesiei.
(3) Încetarea calității de membru al Colegiului Medicilor din România se constată prin decizie a biroului consiliului colegiului teritorial. Decizia este executorie și va fi înscrisă, în mod corespunzător, în Registrul unic al medicilor.

Art. 17.
(1) Reînscrierea în cadrul Colegiului Medicilor din România se face în condițiile legii.
(2) Reluarea activității profesionale după o întrerupere a exercitării profesiei pe o perioadă mai mare de 5 ani se face numai după reatestarea competenței profesionale a medicului, în condițiile și după metodologia stabilită prin decizie a Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

SECȚIUNEA a 6-a – Registrul unic al medicilor

Art. 18.
Registrul unic al medicilor va cuprinde:
a) numele și prenumele medicilor cu drept de exercitare a profesiei;
b) titlul de calificare sau stadiul pregătirii profesionale (medic cu competențe limitate, medic rezident, medic specialist etc.);
c) competențe și supraspecializări;
d) locuri de muncă;
e) restrângeri ale dreptului de a profesa, inclusiv cele dispuse de instanțele de judecată sau organele de urmărire penală;
f) situațiile de întrerupere a activității profesionale;
g) alte mențiuni relevante, stabilite prin decizie a Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

Art. 19.
Refuzul înscrierii, al reînscrierii sau al menținerii datelor în Registrul unic al medicilor se contestă de către medic la consiliul colegiului teritorial al cărui membru este. Decizia consiliului colegiului teritorial poate fi contestată la Consiliul național al Colegiului Medicilor din România, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Contestația este suspensivă de executare.

CAPITOLUL IV – Exercitarea profesiei de către medicii cetățeni ai unui stat membru al Uniunii Europene (UE), ai unui stat aparținând Spațiului Economic European (SEE), ai Confederației Elvețiene și de către medicii cetățeni ai unui stat terț pe teritoriul României

Art. 20.
(1) Medicii cetățeni străini care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege în vederea exercitării profesiei cu caracter permanent se înscriu în colegiul teritorial în aceleași condiții ca și cetățenii români, dobândind calitatea de membri ai Colegiului Medicilor din România.
(2) Aceștia vor fi înscriși in Registrul unic al medicilor.

Art. 21.
(1) În cazul exercitării profesiei de medic cu caracter ocazional sau temporar, medicii cetățeni străini sunt exceptați de la obligația de a se înscrie în colegiul teritorial, exercitând profesia pe baza avizului de practică temporară sau ocazională eliberat de Colegiul Medicilor din România.
(2) Acordarea avizului în vederea exercitării profesiei cu caracter temporar sau ocazional se face potrivit unei metodologii stabilite de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.
(3) Medicii cetățeni străini care își desfășoară activitatea în România în baza unui aviz de practică temporară sau ocazională a profesiei vor fi menționați într-un registru special.

Art. 22.
Pe durata exercitării profesiei pe teritoriul României, medicii cetățeni străini se supun dispozițiilor cu caracter profesional, regulamentar ori administrativ ale calificărilor profesionale care definesc profesia și utilizarea titlurilor, dispozițiilor cu privire la faptele profesionale grave care afectează direct și specific protecția și securitatea consumatorilor, prezentului statut, Codului de deontologie medicală, regulamentelor profesiei și deciziilor organelor de conducere ale corpului profesional al medicilor și răspund disciplinar în aceleași condiții cu cele prevăzute de lege pentru medicii cetățeni români membri ai Colegiului Medicilor din România.

CAPITOLUL V – Mecanismul de alertă

Art. 23.
Colegiul Medicilor din România informează autoritățile competente din toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, ale unui stat aparținând SEE și ale Confederației Elvețiene cu privire la medicii cărora li s-a restrâns sau interzis de către autoritățile sau instanțele judecătorești naționale să desfășoare pe teritoriul României, în întregime sau în parte, chiar și cu caracter temporar, activitățile profesionale.

Art. 24.
Colegiul Medicilor din România transmite informațiile menționate prin alertă în cadrul IMI, cel târziu în termen de 3 zile de la data adoptării deciziei de restrângere sau interzicere, în întregime sau în parte, a exercitării unei activități profesionale de către profesionistul în cauză. Aceste informații se limitează la:
a) identitatea medicului în cauză, numele, prenumele și data nașterii;
b) calificarea cu care acesta exercită profesia de medic;
c) informații cu privire la autoritatea sau instanța națională care adoptă hotărârea privind restrângerea sau interdicția;
d) sfera de aplicare a restricției sau interdicției;
e) perioada în cursul căreia se aplică restricția sau interdicția.

Art. 25.
Cel târziu în termen de 3 zile de la data adoptării hotărârii instanței, Colegiul Medicilor din România, în calitate de autoritate competentă a statului membru interesat, informează autoritățile competente ale tuturor celorlalte state membre, prin alertă în cadrul IMI, despre identitatea profesioniștilor care au solicitat recunoașterea calificărilor de medic și, respectiv, de medic specialist și în cazul cărora instanțele române au constatat că au făcut uz, în acest scop, de titluri falsificate de calificare profesională.

Art. 26.
Prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul schimbului de informații se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 27.
Atunci când expiră o interdicție sau o restricție menționată la art. 23, Colegiul Medicilor din România informează fără întârziere autoritățile competente din celelalte state membre, menționând data expirării și orice altă schimbare ulterioară a respectivei date.

Art. 28.
Medicii pentru care Colegiul Medicilor din România transmite alerte celorlalte state membre sunt informați în scris cu privire la deciziile de alertă, concomitent cu declanșarea și derularea procedurii de alertă.

Art. 29.
(1) Medicii prevăzuți la art. 28 au posibilitatea de a contesta decizia privind aplicarea mecanismului de alertă la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit legii, sau pot solicita Colegiului Medicilor din România rectificarea unei astfel de decizii.
(2) În cazul în care alerta transmisă celorlalte state membre se dovedește a fi neîntemeiată, medicul în cauză poate obține despăgubiri legate de orice prejudiciu cauzat de aceasta, în condițiile legii. În aceste cazuri, decizia privind alerta poate conține precizarea că face obiectul unor proceduri inițiate de către profesionist.

Art. 30.
Datele privind alertele pot fi prelucrate în IMI atât timp cât sunt valabile. Alertele se radiază în termen de 3 zile de la data adoptării deciziei de revocare sau de la expirarea interdicției ori restricției menționate la art. 23.

Art. 31.
În vederea realizării atribuțiilor Colegiului Medicilor din România prevăzute de lege, colegiile teritoriale au obligația de a comunica acestuia, în termenul cel mai scurt posibil, toate datele si informațiile deținute, necesare pentru realizarea schimbului de informații prin mecanismul de alertă.

CAPITOLUL VI – Structura organizatorică

SECȚIUNEA 1 – Dispoziții generale

Art. 32.
(1) Corpul profesional al medicilor este organizat la nivel național, în cadrul Colegiului Medicilor din România, iar la nivelul județelor, respectiv al municipiului București se organizează și funcționează câte un colegiu teritorial al medicilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(2) Colegiile teritoriale au personalitate juridică, patrimoniu și buget propriu de la data constituirii și înregistrării la administrația financiară.

Art. 33.
(1) Între Colegiul Medicilor din România și colegiile teritoriale există raporturi de autonomie funcțională, organizatorică și financiară care se stabilesc conform dispozițiilor legii și prezentului statut.
(2) Ele vor avea la bază, în ceea ce privește organizarea și funcționarea, autonomia organismelor locale, respectarea principiului democratic în luarea deciziilor și în îndeplinirea atribuțiilor stabilite de lege și de prezentul statut.
(3) Niciun colegiu teritorial nu poate funcționa în afara Colegiului Medicilor din România.

SECȚIUNEA a 2-a – Organizarea și funcționarea Colegiului Medicilor din România

Art. 34.
(1) Sediul Colegiului Medicilor din România este în municipiul București.
(2) Denumirea, emblema Colegiului Medicilor din România, sediul și codul fiscal vor fi înscrise în toate documentele, actele și înscrisurile care emană de la acesta.
(3) Emblema conținând sigla Colegiului Medicilor din România este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul statut.

SUBSECȚIUNEA 1 – Organele de conducere la nivel național

Art. 35.
La nivel național, organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România sunt:
a) Adunarea generală națională;
b) Consiliul național;
c) Biroul executiv;
d) președintele.

Art. 36.
(1) Adunarea generală națională a Colegiului Medicilor din România, denumită în continuare Adunarea generală națională, este alcătuită din membrii Consiliului național al Colegiului Medicilor din România și din reprezentanți ai fiecărui colegiu teritorial, aleși potrivit Regulamentului electoral aprobat de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.
(2) Norma de reprezentare a colegiilor teritoriale în Adunarea generală națională este de 1/200 de membri.
(3) Reprezentanții în Adunarea generală națională sunt aleși pe o durată de 4 ani.
(4) Proporțional cu numărul de medici înscriși în evidența colegiului teritorial se aleg 3-11 membri supleanți.

Art. 37.
Adunarea generală națională are următoarele atribuții:
a) adoptă Statutul și Codul de deontologie medicală;
b) aprobă modificarea acestora;
c) aprobă proiectul bugetului de venituri și cheltuieli și descarcă de gestiune Consiliul național pentru anul fiscal încheiat;
d) alege dintre membrii săi comisia de cenzori;
e) adoptă declarații care să reflecte poziția Colegiului Medicilor din România cu privire la aspecte de interes general în ceea ce privește profesia de medic ori statutul medicului în societate.

Art. 38.
(1) Adunarea generală națională adoptă hotărâri în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi, cu majoritate simplă de voturi.
(2) Dacă la prima convocare nu se realizează condiția de cvorum, după 10 zile se va organiza o altă ședință, cu aceeași ordine de zi, care va putea adopta hotărâri, indiferent de numărul membrilor prezenți, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 37 lit. a) și b), pentru care este necesară condiția de cvorum prevăzută de lege.
(3) Adunarea generală națională se întrunește în ședință ordinară în primul trimestru al anului în curs și în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie.

Art. 39.
Adunarea generală națională este condusă de președintele Colegiului Medicilor din România.

Art. 40.
(1) Adunarea generală națională este convocată de către:
a) președintele Colegiului Medicilor din România;
b) 3 dintre membrii Biroului executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România;
c) o treime din membrii Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.
(2) Convocarea Adunării generale naționale în ședință ordinară se face cu cel puțin 30 de zile înainte de data ședinței, iar în cazul ședințelor extraordinare, cu cel puțin 7 zile înainte. Odată cu convocarea se transmite și ordinea de zi a ședinței aprobată de Consiliul național.
(3) Membrii Adunării generale naționale vor comunica înainte cu 15 zile și, respectiv, 3 zile înscrierea la cuvânt, pentru subiectele aflate pe ordinea de zi a ședinței sau pentru alte subiecte ce urmează a fi înscrise la capitolul diverse, fără a fi îngrădit dreptul de a se înscrie la cuvânt și în timpul ședinței.

Art. 41.
(1) Consiliul național al Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare Consiliul național, este alcătuit din câte un reprezentant al fiecărui județ, 3 reprezentanți ai municipiului București și câte un reprezentant al medicilor din fiecare minister și instituție centrală cu rețea sanitară proprie. În afară de aceștia, Consiliul național poate fi asistat, cu rol consultativ, de câte un reprezentant al Academiei de Științe Medicale, al Ministerului Sănătății, al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și al Ministerului Justiției.
(2) Reprezentanții în Consiliul național sunt aleși pe o perioadă de 4 ani de către membrii consiliilor colegiilor teritoriale și reprezentanții acestora în Adunarea generală națională, întruniți într-o ședință comună.
(3) Cheltuielile cu deplasarea, indemnizația de ședință și diurna reprezentanților pentru ședințele Consiliului național vor fi suportate de către colegiile teritoriale ai căror reprezentanți sunt.
(4) Reprezentanții în Consiliul național vor fi remunerați pentru activitatea efectivă desfășurată în cadrul comisiilor de lucru ale Consiliului național al Colegiului Medicilor din România prevăzute de prezentul statut. Cheltuielile de deplasare, indemnizația de ședință și diurna reprezentanților, aferente acestor activități, vor fi suportate din bugetul Colegiului Medicilor din România. Ședințele comisiilor de lucru ale Consiliului național vor fi convocate de Biroul executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

Art. 42.
(1) Consiliul național se întrunește legal în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor cu drept de vot și ia decizii cu majoritate simplă de voturi.
(2) Deciziile Consiliului național sunt obligatorii pentru colegiile teritoriale și pentru toți medicii care practică profesia de medic în România.

Art. 43.
Reprezentanții în Consiliul național care nu fac parte din organele teritoriale de conducere vor participa cu rol consultativ la ședințele acestor organisme de la nivel județean, respectiv din municipiul București, fiind anunțați din timp cu privire la ordinea de zi, data, ora și locul unde se vor desfășura respectivele ședințe.

Art. 44.
(1) Consiliul național se întâlnește în ședințe ordinare o dată pe lună sau în ședințe extraordinare ori de câte ori este nevoie.
(2) Ședințele sunt convocate de către președintele Biroului executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

Art. 45.
Convocarea membrilor Consiliului național se va face, după caz, prin:
a) scrisoare recomandată cu confirmare de primire;
b) fax la sediul colegiului teritorial al cărui membru este respectivul reprezentant sau la unitatea ori instituția la care reprezentantul își desfășoară activitatea;
c) e-mail.

Art. 46.
(1) Convocarea se va face cu cel puțin 7 zile înaintea datei ședinței Consiliului național.
(2) Materialele ce vor urma a fi supuse dezbaterilor pot fi trimise prin intermediul poștei electronice și pot fi publicate pe site-ul Colegiului Medicilor din România.

Art. 47.
Consiliul național realizează atribuțiile prevăzute de lege, de prezentul statut și de hotărârile Adunării generale naționale.

Art. 48.
Consiliul național stabilește strategia și planul anual de control și supraveghere a modului de exercitare a profesiei de medic.

Art. 49.
Consiliul național definește caracterul temporar sau ocazional al activității și aprobă metodologia de avizare a exercitării temporare, ocazionale, în scop didactic și ocazional, de instruire, informare și schimb de experiență, a profesiei de medic de către medicii care nu au calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România, în aplicarea prevederilor legale.

Art. 50.
În cadrul Consiliului național, pentru realizarea atribuțiilor, funcționează următoarele comisii de lucru:
a) Comisia de studii și strategii de dezvoltare;
b) Comisia profesional-științifică și de învățământ;
c) Comisia economico-socială și de asigurări de sănătate;
d) Comisia de imagine, relații interne și externe;
e) Comisia de avizări;
f) Comisia de etică și deontologie profesională;
g) Comisia de jurisdicție profesională;
h) Comisia administrativă și financiar-contabilă.

Art. 51.
(1) În funcție de necesitățile concrete, Consiliul național poate aproba înființarea unor comisii de specialitate ori consultative.
(2) Aceste comisii pot avea activitate permanentă sau temporară.

Art. 52.
Materialele supuse spre aprobare Consiliului național vor fi avizate și fundamentate de către comisia de lucru competentă.

Art. 53.
(1) Corespunzător acestor comisii de lucru ale Consiliului național, în cadrul Colegiului Medicilor din România funcționează departamete ca structuri tehnice și administrative. Un departament poate funcționa pentru una sau mai multe comisii.
(2) Departamentele vor fi conduse de către unul dintre membrii Biroului executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România și, în funcție de numărul de posturi și schema de personal aprobată de către Consiliul național, vor fi asigurate cu personal tehnic de specialitate sau administrativ.
(3) Consiliul național va aproba regulamentele de organizare și funcționare a comisiilor, la propunerea acestora.

Art. 54.
Biroul executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România, denumit în continuare Biroul executiv, este format dintr-un președinte, 3 vicepreședinți și un secretar general, aleși în mod individual de către Consiliul național dintre membrii săi.

Art. 55.
(1) Biroul executiv se întrunește legal în prezența a 3 dintre membrii săi și ia decizii valabile cu votul a cel puțin 3 membri.
(2) Biroul executiv se întrunește o dată pe săptămână sau ori de câte ori este cazul, la cererea președintelui ori a cel puțin 2 dintre membrii săi.

Art. 56.
(1) Membrii Biroului executiv își pot exprima votul asupra unei decizii și prin corespondență, inclusiv în format video sau electronic, în situații excepționale.
(2) Votul exprimat în condițiile alin. (1) se va consemna în procesul-verbal al ședinței, iar membrul Biroului executiv va certifica sub semnătură, la următoarea ședință, modalitatea de exprimare a votului și natura acestuia, respectiv pozitiv sau negativ.

Art. 57.
Atribuțiile Biroului executiv sunt următoarele:
a) asigură activitatea permanentă a Colegiului Medicilor din România;
b) aprobă angajarea de personal și asigură execuția bugetului Colegiului Medicilor din România;
c) întocmește raportul anual de activitate și gestiune, pe care îl supune spre aprobare Consiliului național;
d) acceptă donațiile, legatele și sponsorizările făcute Colegiului Medicilor din România;
e) execută hotărârile Adunării generale naționale și ale Consiliului național;
f) decide declanșarea sau nedeclanșarea anchetei disciplinare împotriva membrilor organelor de conducere de la nivelul colegiilor teritoriale, cu excepția membrilor în adunarea generală a colegiului teritorial;
g) stabilește și menține relațiile internaționale ale Colegiului Medicilor din România cu organisme similare și cu foruri decizionale în ceea ce privește jurisdicția profesională, etica și deontologia medicală;
h) elaborează și supune spre avizare Consiliului național proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe baza bugetelor locale;
i) îndeplinește orice alte sarcini stabilite de către Consiliul național;
j) informează Consiliul național cu privire la deciziile emise între ședințele consiliului.

Art. 58.
Biroul executiv coordonează activitatea comisiilor de lucru ale Consiliului național și a departamentelor care funcționează în structura acestora, după cum urmează:
a) președintele coordonează Comisia de studii și strategii de dezvoltare și Comisia de imagine, relații interne și externe;
b) vicepreședinții coordonează comisiile profesional-științifică și de învățământ, economico-socială și de asigurări sociale de sănătate, de etică și deontologie profesională și de jurisdicție profesională;
c) secretarul general coordonează Comisia de avizări și Comisia administrativă și financiar-contabilă.

Art. 59
În exercitarea mandatului, membrii Biroului executiv vor primi o indemnizație lunară al cărei cuantum va fi aprobat de Consiliul național.

Art. 60.
Președintele Biroului executiv este președintele Colegiului Medicilor din România.

Art. 61.
Președintele coordonează întreaga activitate a Colegiului Medicilor din România și are următoarele atribuții principale:
a) reprezintă Colegiul Medicilor din România în relațiile cu persoanele fizice și juridice din țară și din străinătate;
b) încheie contracte și convenții în numele Colegiului Medicilor din România cu aprobarea Biroului executiv;
c) convoacă și conduce ședințele Adunării generale naționale, Consiliului național și ale Biroului executiv;
d) duce la îndeplinire deciziile Biroului executiv, Consiliului național, precum și hotărârile Adunării generale naționale date în sarcina sa și rezolvă problemele și lucrările curente;
e) este îndreptățit să primească, în formă scrisă, și să conteste toate deciziile adoptate de comisiile de disciplină împotriva membrilor Colegiului Medicilor din România;
f) propune domeniile de interes pentru înființarea comisiilor de lucru ale Consiliului național;
g) angajează personalul de specialitate și administrativ, cu aprobarea Biroului executiv;
h) îndeplinește orice altă sarcină stabilită de către Consiliul național ori de către Biroul executiv.

Art. 62.
(1) Președintele Biroului executiv semnează pentru conformitate deciziile Biroului executiv, Consiliului național, precum și hotărârile Adunării generale naționale și are drept de semnătură în bancă.
(2) În lipsa sa, președintele Biroului executiv poate mandata pe oricare dintre membrii Biroului executiv pentru a realiza competențele care îi revin sau numai o parte din acestea.

SUBSECȚIUNEA a 2-a – Atribuțiile comisiilor de lucru ale Consiliului național

Art. 63.
Comisiile de lucru ale Consiliului național îndeplinesc atribuțiile stabilite de prezentul statut sau stabilite prin hotărâre a Consiliului național.

Art. 64.
Comisia de studii și strategii de dezvoltare exercită următoarele atribuții principale:
a) analizează situația personalului și a serviciilor medicale, precum și evoluția profesiei medicale în România;
b) propune strategia și planul anual de control și supraveghere a modului de exercitare a profesiei de medic;
c) propune obiective strategice, programe și proiecte de dezvoltare și restructurare a activității Colegiului Medicilor din România;
d) monitorizează și realizează proiecte în domeniul de competență al Colegiului Medicilor din România;
e) elaborează informări pentru Biroul executiv și Consiliul național;
f) realizează sinteze în legătură cu aplicarea sistemului normativ în materie profesională și propune Consiliului național și Biroului executiv adoptarea măsurilor strategice efective pentru modificarea și adoptarea actelor normative în beneficiul societății românești și al corpului medical din România.

Art. 65.
(1) Comisia profesional-științifică și de învățământ urmărește și controlează în activitatea sa realizarea obiectivelor profesionale ale medicilor din România, prin programe de educație medicală continuă, specializare, stabilirea și creșterea standardelor de practică profesională în vederea asigurării calității actului medical în unitățile sanitare, indiferent de forma de organizare a profesiei.
(2) Comisia profesional-științifică și de învățământ își desfășoară activitatea pe următoarele direcții:
a) educație profesională continuă;
b) examene și concursuri;
c) învățământ profesional și alte forme de pregătire profesională;
d) științe profesionale.
(3) În realizarea competențelor sale, Comisia profesional- științifică și de învățământ are următoarele atribuții:
a) acordă aviz consultativ ghidurilor și protocoalelor de practică medicală elaborate de comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății;
b) colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea tematicilor și a metodologiilor concursurilor și examenelor pentru medici;
c) promovează ridicarea continuă a nivelului profesional, facilitând participarea medicilor la programe de perfecționare profesională din țară sau din străinătate;
d) sprijină organizarea de manifestări profesionale și științifice prin stabilirea sistemului procedural de evaluare a activităților de educație medicală continuă a medicilor, precum și a criteriilor și normelor de acreditare, respectiv creditare a furnizorilor și formelor de educație medicală continuă;
e) elaborează programe și standarde de evaluare profesională periodică;
f) participă, împreună cu Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și cu Ministerul Sănătății, la stabilirea numărului anual de locuri în unitățile de învățământ superior de profil medical acreditate, precum și a numărului de locuri în rezidențiat;
g) colaborează cu structurile de specialitate din Ministerul Sănătății în procesul de recunoaștere profesională a titlurilor de calificare;
h) verifică certificatele de competență lingvistică pentru absolvenții facultății de medicină care au absolvit în altă limbă și acreditează instituțiile care eliberează certificatele de competență lingvistică.

Art. 66.
(1) Comisia economico-socială și de asigurări de sănătate susține interesele economice și sociale ale corpului profesional din România în procesul de negociere a condițiilor privind furnizarea serviciilor medicale în relație cu casele de asigurări de sănătate.
(2) Comisia economico-socială și de asigurări de sănătate reprezintă medicii care lucrează în sistemul de asigurări de sănătate, urmărind apărarea drepturilor, intereselor și a demnității profesiei de medic, precum și eliminarea oricărui fel de ingerințe în exercitarea actului profesional.
(3) Comisia economico-socială și de asigurări de sănătate supraveghează desfășurarea raporturilor dintre medicii care lucrează în sistemul de asigurări de sănătate sau în sistem privat, pe de-o parte, și angajatori sau parteneri contractuali, pe de altă parte, luând toate măsurile care se impun pentru asigurarea libertății profesiei și a apărării statutului medicului în societate, inclusiv cu privire la raportul dintre importanța socială a activității profesionale și veniturile medicului.
(4) Președintele Comisiei economico-sociale și de asigurări de sănătate împreună cu Biroul executiv reprezintă membrii săi la elaborarea și negocierea contractului-cadru, precum și a normelor de acordare a asistenței medicale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate.
(5) La nivel local, reprezentarea se va realiza pe baza principiilor autonomiei organizatorice, funcționale și financiare.
(6) Comisia economico-socială și de asigurări de sănătate are următoarele atribuții:
a) colaborează cu Ministerul Sănătății la elaborarea reglementărilor din domeniul asigurărilor sociale de sănătate;
b) participă la negocierile privind normele de acordare a asistenței medicale în domeniul asigurărilor sociale de sănătate;
c) îi asistă pe membrii colegiului la încheierea contractelor individuale privind furnizarea de servicii profesionale;
d) reprezintă și apără interesele medicilor care desfășoară activități medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate;
e) oferă consultații de specialitate cu privire la încheierea, executarea și încetarea contractelor privind furnizarea de servicii profesionale în cadrul sistemului de asigurări de sănătate;
f) intervine prompt și acționează prin toate mijloacele legale atunci când sunt încălcate drepturile membrilor colegiului, ce decurg din încheierea și executarea contractelor privind furnizarea de servicii medicale;
g) promovează interesele membrilor colegiului în cadrul asigurărilor de răspundere civilă profesională;
h) sprijină instituțiile și acțiunile de prevedere și asistență medico-socială pentru medici și familiile lor;
i) asigură îndeplinirea formalităților de publicitate prevăzute de lege, în vederea vânzării spațiilor cu destinație de cabinete medicale și/sau preluării activității praxisurilor.
(7) Prin intermediul Comisiei economico-sociale și de asigurări de sănătate de la nivel județean sau al municipiului București, Colegiul Medicilor din România contribuie la protejarea membrilor și a familiilor acestora prin acordarea, în limita posibilităților, de ajutoare materiale.

Art. 67.
(1) Comisia de imagine, relații interne și externe are ca obiectiv realizarea legăturilor dintre Colegiul Medicilor din România și structurile guvernamentale, neguvernamentale, județene, naționale sau internaționale. Relația cu publicul și mass-media se asigură prin intermediul unui purtător de cuvânt sau al președintelui acestei comisii.
(2) Comisia de imagine, relații interne și externe are următoarele atribuții:
a) promovează și stabilește relații pe plan extern cu instituții și organizații similare;
b) menține relația cu organismele similare internaționale, precum și cu organismele interne sau externe la care Colegiul Medicilor din România este afiliat;
c) menține relația cu mass-media și adoptă poziții față de diferite evenimente;
d) monitorizează știrile apărute în mass-media și semnalează Biroului executiv situațiile de natură a încălca prestigiul profesiei de medic, al corpului profesional și, respectiv, al membrilor săi.

Art. 68.
Comisia de etică și deontologie profesională are următoarele atribuții:
a) urmărește evoluția practicii medicale și a modului de aplicare a principiilor etice și normelor deontologice;
b) analizează evoluția normelor deontologice în practica europeană și internațională;
c) face propuneri de modificare a Codului de deontologie medicală;
d) stabilește și reglementează regimul de publicitate a activităților medicale;
e) propune modalități de diseminare, însușire și control al respectării normelor deontologice de către membrii Colegiului Medicilor din România, în special de către cei sancționați disciplinar.

Art. 69.
(1) Comisia de jurisdicție profesională participă la judecarea cazurilor de abateri de la normele de etică profesională, de deontologie medicală și de la regulile de bună practică profesională, în calitate de organ de cercetare disciplinară.
(2) Comisia de jurisdicție profesională are următoarele atribuții:
a) desfășoară ancheta disciplinară în cazul plângerilor față de care Biroul executiv a dispus declanșarea anchetei și, respectiv, contestațiilor formulate împotriva deciziilor emise de comisiile de disciplină ale colegiilor teritoriale;
b) constituie dosarul de anchetă disciplinară și administrează probatoriul necesar în vederea soluționării cauzei;
c) întocmește referatul cu propunerea de soluționare a cauzei și susține acțiunea disciplinară în fața Comisiei superioare de disciplină.
(3) Instrumentarea cazurilor ce constituie abatere disciplinară se face în temeiul legii, al prezentului statut, al Codului de deontologie medicală și al regulamentului organizării și desfășurării activității comisiilor de disciplină, aprobat prin decizie a Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

Art. 70.
Comisia de avizări are ca obiectiv impunerea unor standarde și criterii de asigurare a calității actului profesional pe teritoriul României. În acest sens, comisia îndeplinește următoarele atribuții principale:
a) propune Consiliului național metodologia de eliberare a certificatelor de membru al Colegiului Medicilor din România;
b) propune Consiliului național metodologia de atestare a onorabilității și moralității profesionale a membrilor Colegiului Medicilor din România;
c) propune norme privind administrarea Registrului unic al medicilor, inclusiv privind publicarea acestuia pe pagina de internet;
d) propune norme de soluționare a cererilor medicilor cetățeni străini privind acordarea avizului de practică temporară ori ocazională în România și avizează raportul trimestrial care se înaintează Ministerului Sănătății cu privire la numărul medicilor care beneficiază de aceste avize;
e) elaborează criteriile și standardele de dotare a cabinetelor de practică medicală independentă, pe care le supune spre aprobare Ministerului Sănătății;
f) propune Consiliului național metodologia de acordare a avizelor de înființare a cabinetelor medicale private, indiferent de forma lor juridică, precum și a punctelor secundare de lucru;
g) avizează raportul trimestrial care se înaintează Ministerului Sănătății privind situația numerică a membrilor săi, precum și a evenimentelor înregistrate în domeniul autorizării, controlului și supravegherii profesiei de medic.

Art. 71.
Comisia administrativă și financiar-contabilă are următoarele atribuții:
a) asigură asistența juridică în domeniul financiar-contabil;
b) gestionează patrimoniul și ține evidența financiar- contabilă;
c) verifică stadiul de colectare a cotizațiilor datorate de colegiile teritoriale conform legii, precum și a altor venituri;
d) fundamentează și propune Consiliului național nivelul cotizației de membru al Colegiului Medicilor din România;
e) fundamentează proiectul bugetului de venituri și cheltuieli;
f) fundamentează și propune Biroului executiv necesarul de personal de execuție;
g) semestrial, fundamentează și propune spre aprobare Consiliului național cuantumul indemnizațiilor membrilor Biroului executiv, membrilor comisiilor de lucru ale Consiliului național și membrilor Comisiei superioare de disciplină.

SUBSECȚIUNEA a 3-a – Personalul

Art. 72.
În limita numărului de posturi aprobat de către Consiliul național și a schemei de organizare și funcționare, Biroul executiv, în funcție de necesitățile concrete și în baza notei de fundamentare a Comisiei administrative și financiar- contabile, angajează, în condițiile legii, personal de specialitate, tehnic și administrativ.

Art. 73
Pentru lucrări de specialitate care nu presupun o activitate continuă sau pentru consultații de specialitate în anumite domenii, Biroul executiv poate contracta servicii plătite pe lucrare, temă sau proiect, cu specialiști în domeniu.

Art. 74.
Activitatea administrativă a Colegiului Medicilor din România este condusă de un director administrativ.

SECȚIUNEA a 3-a- Organizarea și funcționarea colegiilor teritoriale

Art. 75.
(1) Denumirea colegiului teritorial este “Colegiul Medicilor . . . . . . . . . .”. (Se completează cu denumirea unității administrativ-teritoriale în care funcționează colegiul respectiv.)
(2) Sediul colegiului teritorial este în orașul reședință de județ, respectiv în municipiul București.
(3) Denumirea colegiului teritorial, emblema Colegiului Medicilor din România, sediul și codul fiscal vor fi înscrise în toate documentele, actele și înscrisurile care emană de la acesta.

Art. 76.
Colegiile teritoriale au următoarele atribuții:
a) participă, în condițiile legii, la avizarea furnizorilor de servicii medicale;
b) avizează înființarea cabinetelor medicale private, indiferent de forma lor juridică, și participă, prin reprezentanți anume desemnați, la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor din unitățile sanitare publice;
c) țin evidența membrilor;
d) eliberează și aplică viza anuală pe certificatul de membru al Colegiului Medicilor din România;
e) eliberează, la cererea medicilor înscriși, certificatul profesional curent;
f) supraveghează modul de exercitare a profesiei de către medici;
g) soluționează reclamațiile formulate împotriva medicilor înscriși;
h) organizează cursuri de însușire a prevederilor Codului de deontologie medicală și altor acte normative care reglementează profesia de medic;
i) analizează cazurile de exercitare ilegală a profesiei de medic și le sesizează organelor competente;
j) comunică Colegiului Medicilor din România, în termenul cel mai scurt posibil, toate datele și informațiile deținute, necesare pentru realizarea schimbului de informații prin mecanismul de alertă;
k) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege.

SUBSECȚIUNEA 1 – Organele de conducere la nivel teritorial

Art. 77.
Organele de conducere la nivelul colegiilor teritoriale sunt:
a) adunarea generală;
b) consiliul;
c) biroul consiliului;
d) președintele.

Art. 78.
(1) Adunarea generală a colegiului teritorial, denumită în continuare adunarea generală, este formată din toți medicii cu drept de practică înscriși în colegiul teritorial.
(2) Adunarea generală alege reprezentanții în consiliul colegiului teritorial, reprezentanții în Adunarea generală națională și membrii comisiei de disciplină.

Art. 79.
(1) Adunarea generală se întrunește în primul trimestru al anului în ședință ordinară și în mod excepțional în ședințe extraordinare.
(2) Adunarea generală adoptă hotărâri cu majoritate simplă, în prezența a două treimi din numărul membrilor săi. Dacă la prima convocare nu s-a realizat majoritatea de două treimi, după două săptămâni se organizează o nouă ședință cu aceeași ordine de zi, care va adopta hotărâri cu majoritate simplă, indiferent de numărul membrilor prezenți.

Art. 80.
Ședințele pot fi convocate de:
a) consiliu;
b) președintele colegiului teritorial;
c) biroul consiliului colegiului teritorial;
d) o treime din numărul membrilor colegiului teritorial.

Art. 81.
Adunarea generală are următoarele atribuții:
a) alege membrii consiliului;
b) alege reprezentanții în Adunarea generală națională;
c) alege dintre membrii săi comisia de cenzori formată din 3 membri;
d) aprobă proiectul bugetului de venituri și cheltuieli;
e) descarcă de gestiune consiliul pentru anul fiscal încheiat;
f) analizează raportul de activitate al consiliului;
g) alege membrii comisiei de disciplină și stabilește indemnizația de ședință a acestora.

Art. 82.
Membrii consiliului colegiului teritorial și membrii comisiei de cenzori se aleg pe o perioadă de 4 ani de către membrii colegiului teritorial respectiv, potrivit Regulamentului electoral, aprobat de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.

Art. 83.
(1) Consiliul colegiului teritorial, denumit în continuare consiliul, are un număr de membri proporțional cu numărul medicilor înscriși în evidența colegiului, la data organizării alegerilor, aleși de adunarea generală conform proporțiilor stabilite de lege.
(2) Consiliul se întrunește în ședințe ordinare o dată la două luni sau în ședințe extraordinare la convocarea:
a) președintelui colegiului teritorial;
b) a cel puțin 3 membri ai biroului consiliului;
c) unei treimi din numărul membrilor consiliului.
(3) Consiliul lucrează în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și ia decizii cu majoritate simplă de voturi.

Art. 84.
Principalele atribuții ale consiliilor colegiilor teritoriale sunt următoarele:
a) conduc activitatea colegiului între ședințele adunării generale;
b) aleg individual pe funcții membrii biroului consiliului;
c) aprobă regulamentul de organizare și funcționare;
d) aprobă indemnizațiile lunare ale membrilor biroului consiliului și indemnizațiile acordate membrilor comisiilor de lucru, la propunerea biroului;
e) duc la îndeplinire hotărârile adunării generale;
f) aplică și urmăresc ducerea la îndeplinire a hotărârilor organelor naționale ale Colegiului Medicilor din România;
g) aleg dintre membrii lor comisiile de lucru, conform opțiunii membrilor consiliului sau la propunerea biroului;
h) atestă onorabilitatea și moralitatea profesională ale membrilor înscriși în colegiul teritorial, prin eliberarea certificatului profesional curent;
i) apără și reprezintă interesele profesionale ale membrilor lor, inclusiv în fața instanțelor judecătorești și a altor autorități publice.

Art. 85.
Biroul consiliului colegiului teritorial, denumit în continuare biroul consiliului, este format din: președinte, 3 vicepreședinți și un secretar, aleși în mod individual de către consiliu dintre membrii săi, în termen de maximum 5 zile de la data alegerii consiliului.

Art. 86.
(1) Biroul consiliului se întrunește săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, la solicitarea președintelui sau a cel puțin 2 dintre membrii săi.
(2) Biroul consiliului lucrează în prezența a cel puțin 3 dintre membrii săi și ia decizii cu votul a cel puțin 3 membri.

Art. 87.
Biroul consiliului are următoarele atribuții:
a) asigură activitatea colegiului între ședințele consiliului;
b) aprobă angajarea de personal și asigură execuția bugetului;
c) execută hotărârile adunării generale și ale consiliului;
d) decide declanșarea sau nedeclanșarea anchetei disciplinare;
e) elaborează și supune spre avizare consiliului proiectul bugetului de venituri și cheltuieli;
f) execută deciziile organelor naționale de conducere și răspunde de ducerea lor la îndeplinire;
g) informează consiliul cu privire la deciziile emise și activitatea desfășurată între ședințele consiliului.

Art. 88.
În exercitarea mandatului, membrii birourilor consiliilor colegiilor teritoriale vor primi o indemnizație lunară, al cărei cuantum va fi aprobat de consiliile colegiilor teritoriale.

Art. 89.
Președintele colegiului teritorial coordonează activitatea colegiului teritorial și are următoarele atribuții principale:
a) reprezintă colegiul teritorial în relațiile cu persoanele fizice și juridice;
b) încheie contracte și convenții în numele colegiului teritorial, cu aprobarea biroului consiliului;
c) convoacă și conduce ședințele adunării generale, consiliului și ale biroului consiliului;
d) duce la îndeplinire deciziile biroului consiliului, consiliului, hotărârile adunării generale, precum și deciziile organelor de conducere de la nivel național, date în sarcina sa, și rezolvă problemele și lucrările curente;
e) este îndreptățit să primească, în formă scrisă, și să conteste toate deciziile adoptate de comisia de disciplină împotriva membrilor colegiului teritorial;
f) propune domeniile de interes pentru înființarea comisiilor de lucru ale consiliului;
g) angajează personalul de specialitate și administrativ, cu aprobarea biroului consiliului;
h) îndeplinește orice altă sarcină stabilită de către consiliu ori de către biroul consiliului.

Art. 90.
Președintele colegiului teritorial este în drept să exercite acțiunea civilă sau să sesizeze, după caz, organele de urmărire penală ori autoritățile competente pentru urmărirea și trimiterea în judecată a persoanelor care își atribuie sau care întrebuințează fără drept titlul ori calitatea de medic sau care practică în mod nelegal medicina.

Art. 91.
(1) Președintele biroului consiliului are drept de semnătură în bancă.
(2) În lipsa sa, președintele biroului consiliului poate mandata pe oricare dintre membrii biroului consiliului pentru a realiza competențele care îi revin sau numai o parte din acestea.

SUBSECȚIUNEA a 2-a – Atribuțiile comisiilor de lucru ale consiliului colegiului teritorial

Art. 92.
(1) În cadrul consiliului colegiului teritorial, pentru realizarea atribuțiilor, se pot înființa comisii de lucru organizate în mod similar cu comisiile de lucru ale Consiliului național.
(2) Membrii comisiilor de lucru ale consiliilor colegiilor teritoriale pot primi o indemnizație de ședință al cărei cuantum se stabilește de consiliul colegiului teritorial.

CAPITOLUL VII – Alegerea membrilor consiliilor locale, a reprezentanților în Consiliul național și a reprezentanților în Adunarea generală națională, precum și a membrilor birourilor consiliilor

SECȚIUNEA 1 – Alegerea reprezentanților

Art. 93.
(1) Alegerea organelor de conducere ale Colegiului Medicilor din România se va face, de jos în sus, cu respectarea principiilor democratice și a egalității tuturor membrilor.
(2) Organizarea și desfășurarea alegerilor se vor stabili printr-un regulament electoral aprobat de Consiliul național al Colegiului Medicilor din România.

Art. 94.
Membrii Colegiului Medicilor din România pot fi aleși în organele de conducere ale acestuia.

Art. 95.
(1) Dreptul de a alege și de a fi ales se poate exercita numai în cadrul colegiului al cărui membru este medicul respectiv.
(2) Dovada calității de membru al colegiului teritorial se va face, acolo unde alegătorul nu se găsește pe lista alegătorilor, cu ultima chitanță a plății cotizației.

Art. 96.
Membrii consiliului colegiului teritorial, precum și reprezentanții în Adunarea generală națională se aleg prin vot direct, secret și liber exprimat de către membrii adunărilor generale ale colegiilor județene, respectiv al municipiului București.

Art. 97.
Dreptul de vot, precum și dreptul de a fi ales în organele de conducere îl au numai medicii membri ai Colegiului Medicilor din România care au cotizația plătită la zi.

Art. 98.
(1) În vederea organizării și desfășurării alegerilor, se vor organiza comisii electorale locale de către consiliile colegiilor teritoriale, respectiv o comisie electorală centrală organizată de către Biroul executiv și aprobată de Consiliul național.
(2) Comisia electorală centrală va coordona desfășurarea alegerilor și va emite decizii de îndrumare în vederea aplicării unitare a Regulamentului electoral ori a procedurilor electorale.

Art. 99.
(1) Membrii comisiilor electorale nu pot candida la posturile elective în legislatura pentru care se organizează alegerile.
(2) Înaintea alegerii în această funcție, ei se vor angaja în scris să nu candideze la o funcție electivă în legislatura pentru care se organizează respectivele alegeri.

Art. 100.
(1) Membrii Biroului executiv, respectiv biroului consiliului sunt aleși în mod individual, cu majoritate de voturi, de către Consiliul național, respectiv de către consiliile locale.
(2) Numărul maxim de mandate succesive în organele de conducere de la nivel teritorial și național ce pot fi primite, respectiv exercitate este de 5 mandate.

Art. 101.
În situația suspendării din funcția ocupată pentru unul dintre motivele de incompatibilitate prevăzute de lege, se va alege, pe perioada suspendării, un alt membru sau, după caz, funcția va fi ocupată de primul membru supleant.

SECȚIUNEA a 2-a – Încetarea calității de membru în organele de conducere

Art. 102.
(1) Încetarea mandatului de membru al organelor de conducere intervine în următoarele situații:
a) demisie;
b) incompatibilitate;
c) deces;
d) pierderea calității de membru al Colegiului Medicilor din România;
e) revocare;
f) imposibilitatea exercitării funcției.
(2) Locul rămas vacant în consiliul colegiului teritorial, respectiv în Adunarea generală națională va fi ocupat de către primul membru supleant.
(3) Locul rămas vacant în biroul consiliului, Biroul executiv, respectiv Consiliul național se ocupă prin alegerea unui alt membru.

Art. 103.
(1) Revocarea din funcție sau din calitatea de reprezentant în organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, atât la nivel național, cât și la nivel teritorial, se face de către forul care l-a ales pe cel în cauză.
(2) Revocarea se poate face în cazul încălcării grave a legii, a prezentului statut sau a regulamentelor care organizează și reglementează exercitarea profesiei de medic.

Art. 104.
(1) Sunt revocați de drept membrii organelor de conducere care:
a) lipsesc nemotivat la două ședințe consecutive ale Adunării generale naționale;
b) lipsesc nemotivat la 3 ședințe pe an ale Consiliului național sau ale consiliului colegiului teritorial;
c) lipsesc nemotivat la 3 ședințe pe semestru ale Biroului executiv ori ale biroului consiliului colegiului teritorial;
d) refuză să facă parte din comisiile de lucru ale consiliului sau nu participa la activitățile acestora, lipsind nemotivat la 3 ședințe pe trimestru.
(2) Constatarea revocării se face prin:
a) hotărâre a Adunării generale pentru membrii Consiliului național, la sesizarea Biroului executiv;
b) hotărâre a Consiliului național pentru membrii Biroului executiv, la sesizarea a 3 dintre membrii Biroului executiv;
c) decizie a Biroului executiv pentru membrii organelor teritoriale de conducere, la sesizarea biroului consiliului colegiului teritorial.
(3) Sesizarea va fi însoțită de dovada absenței membrului în cauză.

CAPITOLUL VIII – Răspunderea disciplinară a membrilor Colegiului Medicilor din România

SECȚIUNEA 1 – Principiile anchetei disciplinare

Art. 105.
(1) Constituie abatere disciplinară nerespectarea legilor și regulamentelor profesiei medicale, a Codului de deontologie medicală și a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Medicilor din România, a deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, precum și orice fapte săvârșite în legătură cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea și prestigiul profesiei sau ale Colegiului Medicilor din România.
(2) Fiecare membru al Colegiului Medicilor din România beneficiază de prezumția de nevinovăție până la soluționarea cauzei.

Art. 106.
(1) Abaterea disciplinară angajează răspunderea disciplinară a făptuitorului, căruia i se va aplica una dintre următoarele sancțiuni:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) vot de blam;
d) amendă de la 100 lei la 1.500 lei. Plata amenzii se va face în contul Colegiului Medicilor din România, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exercițiul profesiei, până la achitarea sumei;
e) interdicția de a exercita profesia ori anumite activități medicale pe o perioadă de la o lună la un an;
f) retragerea calității de membru al Colegiului M
dicilor din România.
(2) La sancțiunile prevăzute la alin. (1) se poate prevedea, după caz, obligarea celui sancționat la efectuarea unor cursuri de perfecționare sau de educație medicală ori a altor forme de pregătire profesională.

Art. 107.
Acțiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârșirii faptei sau de la data cunoașterii consecințelor prejudiciabile.

Art. 108.
(1) Răspunderea disciplinară este angajată în funcție de gravitatea abaterii.
(2) Repetarea unei abateri disciplinare până la radierea sancțiunii aplicate constituie o circumstanță agravantă, care va fi avută în vedere la aplicarea noii sancțiuni.

Art. 109.
Unitățile sanitare sau cele de medicină legală au obligația de a pune la dispoziția comisiilor de disciplină sau a persoanelor desemnate cu investigarea abaterilor disciplinare documentele medicale solicitate, precum și orice alte date și informații necesare soluționării cauzei.

Art. 110.
Consiliile teritoriale sunt obligate să țină evidența sancțiunilor aplicate fiecărui membru și să o comunice, la solicitare, celor în drept.

SECȚIUNEA a 2-a – Competența organelor jurisdicționale

Art. 111.
(1) În cadrul fiecărui colegiu teritorial se organizează și funcționează comisia de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 3 membri abaterile disciplinare săvârșite de medicii înscriși în acel colegiu.
(2) La nivelul Colegiului Medicilor din România se organizează și funcționează Comisia superioară de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 5 membri abaterile săvârșite de membrii organelor de conducere ale colegiilor teritoriale și contestațiile formulate împotriva deciziilor comisiilor de disciplină teritoriale.
(3) Unul dintre membrii comisiilor de disciplină, obligatoriu membru al colegiului, este desemnat de direcțiile de sănătate publică, la nivel teritorial, și de Ministerul Sănătății, la nivelul Comisiei superioare de disciplină.

Art. 112.
(1) Membrii comisiilor de disciplină de la nivelul colegiului teritorial sunt aleși de către adunarea generală a colegiului teritorial, iar membrii Comisiei superioare de disciplină sunt aleși de către Adunarea generală națională.
(2) Membrii comisiilor de disciplină sunt aleși din rândul medicilor primari cu o vechime în profesie de peste 7 ani și care nu au avut abateri disciplinare în ultimii 5 ani.
(3) Funcția de membru al comisiei de disciplină este incompatibilă cu orice altă funcție în cadrul Colegiului Medicilor din România, exceptând calitatea de membru al adunării generale a colegiului teritorial.
(4) Durata mandatului membrilor comisiilor de disciplină este de 6 ani.
(5) Calitatea de membru al comisiilor de disciplină, respectiv de membru al Comisiei superioare de disciplina încetează prin deces, demisie, pierderea calității de membru al Colegiului Medicilor din România, survenirea unor situații de nedemnitate sau incompatibilitate ori prin numirea unui alt reprezentant, în cazul membrilor desemnați de către Ministerul Sănătății sau de direcția de sănătate publică.
(6) Pentru membrii comisiilor de disciplină teritoriale, pierderea calității de membru al comisiei de disciplină operează și în cazul transferului în alt județ.

Art. 113.
Alegerea comisiilor de disciplină se va face potrivit unui regulament aprobat de Consiliul național.

SECȚIUNEA a 3-a – Procedura de soluționare a plângerilor

Art. 114.
(1) Plângerea împotriva unui medic se adresează colegiului al cărui membru este acesta.
(2) Plângerea împotriva unui membru în organele de conducere ale colegiului teritorial, cu excepția membrilor în Adunarea generală, se depune la colegiul teritorial în care este înscris, care o înaintează Biroului executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România în vederea declanșării sau nedeclanșării anchetei disciplinare.
(3) În cazul în care plângerea este îndreptată împotriva mai multor medici, dintre care unul sau mai mulți dețin funcții de conducere, biroul consiliului colegiului teritorial va decide cu privire la declanșarea sau nedeclanșarea anchetei disciplinare împotriva medicilor care nu dețin funcții de conducere, urmând ca pentru ceilalți să înainteze plângerea Biroului executiv al Consiliului național al Colegiului Medicilor din România.

Art. 115.
(1) Plângerii i se va da curs numai în cazul în care conține următoarele elemente de identificare:
a) numele, prenumele, domiciliul și calitatea petentului;
b) numele, prenumele și locul de muncă ale medicului împotriva căruia se face plângerea;
c) descrierea faptei și indicarea datei când aceasta a avut loc;
d) prejudiciul fizic și moral creat pacientului;
e) semnătura petentului.
(2) În cazul în care petentul nu poate indica numele și prenumele medicului împotriva căruia își îndreaptă plângerea, dar face dovada demersurilor în acest sens, colegiul teritorial va solicita unităților sanitare în care medicul își desfășoară activitatea informațiile necesare identificării acestuia.
(3) Plângerea se va depune personal, prin reprezentant cu împuternicire specială sau poate fi trimisă prin serviciile poștale sau de curierat.
(4) Nu se va da curs plângerilor trimise prin e-mail, fax ori depuse sau trimise în copii, ci se va formula doar un răspuns în care se vor invoca prevederile statutului referitoare la condițiile prevăzute la alin. (3).

Art. 116.
(1) Primind plângerea, biroul consiliului decide declanșarea sau nedeclanșarea anchetei disciplinare.
(2) Biroul consiliului poate decide nedeclanșarea anchetei disciplinare:
a) în cazul în care plângerea nu este de competența Colegiului Medicilor din România;
b) atunci când plângerea nu conține elementele obligatorii, așa cum sunt definite la art. 115 alin. (1), dar numai după ce i se va pune în vedere petentului completarea plângerii cu elementele concrete care lipsesc.
(3) Împotriva deciziei de nedeclanșare a anchetei disciplinare persoana care a făcut plângerea poate depune contestație la colegiul teritorial a cărui decizie se contestă, în termen de 30 de zile de la comunicare. Aceasta se soluționează de către Biroul executiv al Consiliului național.
(4) Decizia de declanșare va conține în mod obligatoriu:
a) elementele de identificare ale plângerii prevăzute la art. 115 alin. (1) lit. a) și b);
b) dispoziții privind înaintarea plângerii la comisia de jurisdicție profesională a colegiului teritorial în vederea efectuării anchetei disciplinare.

Art. 117.
(1) Biroul consiliului se poate sesiza și poate dispune începerea unei anchete disciplinare și din oficiu.
(2) În decizia de autosesizare se vor menționa elementele care au stat la baza luării acestei decizii, atașându-se și dovezile corespunzătoare.

Art. 118.
(1) În baza deciziei biroului consiliului de declanșare a anchetei disciplinare, comisia de jurisdicție profesională înregistrează și constituie dosarul disciplinar.
(2) În cazul în care se constată că sesizarea a fost formulată cu depășirea termenului prevăzut de lege, comisia de jurisdicție profesională va întocmi un referat prin care va propune respingerea sesizării ca tardiv introdusă, înaintând dosarul la comisia de disciplină fără a mai cerceta fondul cauzei.
(3) Dacă plângerea este introdusă în termen, comisia de jurisdicție profesională va comunica medicului o copie a plângerii și termenul până la care poate depune în scris apărările sale.

Art. 119.
(1) În cadrul cercetării disciplinare, comisia de jurisdicție profesională administrează probele utile și pertinente cauzei.
(2) În funcție de complexitatea cauzei și numai în măsura în care apreciază ca fiind necesar în vederea soluționării plângerii, comisia de jurisdicție profesională poate solicita una sau mai multe opinii de specialitate.
(3) După cercetarea faptei și administrarea tuturor probelor necesare, comisia de jurisdicție profesională va finaliza cercetarea disciplinară printr-un referat ce va cuprinde:
a) prezentarea datelor de identificare a persoanei care a făcut sesizarea și, respectiv, a medicului intimat;
b) prezentarea reclamației și a faptei;
c) individualizarea normei încălcate;
d) probele administrate;
e) analiza medicală a cazului;
f) atitudinea medicului pe parcursul desfășurării anchetei;
g) concluzii și propunerea de sancționare a medicului sau de stingere a acțiunii disciplinare;
h) semnătura președintelui comisiei.
(4) Dosarul disciplinar însoțit de referat se înaintează comisiei de disciplină a colegiului teritorial.
(5) Acțiunea disciplinară în fața comisiei de disciplină se susține de către comisia de jurisdicție profesională.

Art. 120.
(1) Președintele comisiei de disciplină va repartiza dosarul disciplinar unui complet de judecată format din 3 membri.
(2) Completul de judecată va dispune în mod obligatoriu audierea medicului împotriva căruia s-a pornit acțiunea disciplinară.
(3) Audierea persoanei care a făcut plângerea și a martorilor se dispune numai în măsura în care completul de judecată apreciază că se impune.
(4) Completul de judecată poate dispune suplimentarea probatoriului administrat cu probe utile și pertinente.
(5) După finalizarea măsurilor de cercetare, completul de judecată stabilește, prin decizie, una dintre următoarele soluții:
a) respingerea plângerii și stingerea acțiunii disciplinare, dacă fapta nu constituie abatere disciplinară sau dacă persoana care a formulat plângerea, deși anunțată, în mod nejustificat nu se prezintă la audierea fixată de comisia de disciplină sau nu își precizează în scris poziția față de solicitările comisiei de disciplină;
b) admiterea plângerii și aplicarea uneia dintre sancțiunile prevăzute la art. 106.

Art. 121.
La individualizarea sancțiunii se va ține seama de următoarele elemente:
a) împrejurările în care a fost săvârșită abaterea;
b) condițiile concrete de lucru, ale dotării cu echipament de diagnostic și tratament;
c) urmările abaterii disciplinare;
d) atitudinea medicului pe parcursul desfășurării anchetei;
e) existența unei sancțiuni disciplinare pentru care nu a intervenit radierea.

Art. 122.
Decizia adoptată în soluționarea cauzei va trebui să cuprindă:
a) numărul deciziei și data pronunțării;
b) componența completului de judecată;
c) descrierea faptei ce a constituit obiectul cercetării disciplinare;
d) prezentarea măsurilor de cercetare (declarațiile părților, martorii care au fost audiați, înscrisurile, documentele cercetate și reținute în soluționarea cauzei etc.);
e) una dintre soluțiile prevăzute de art. 120 alin. (5);
f) dacă este cazul, sancțiunea aplicată și temeiul legal al adoptării ei;
g) termenul de contestare și locul de depunere a contestației;
h) semnătura președintelui completului de judecată și ștampila colegiului teritorial.

Art. 123.
Decizia pronunțată se comunică medicului, persoanei care a făcut plângerea, președintelui colegiului teritorial și președintelui Colegiului Medicilor din România.

Art. 124.
(1) În termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancționat, persoana care a făcut plângerea, Ministerul Sănătății, președintele colegiului teritorial sau președintele Colegiului Medicilor din România poate contesta decizia pronunțată de comisia de disciplină a colegiului teritorial.
(2) Dacă nu se formulează contestație, decizia de sancționare cu interdicția de a exercita profesia ori anumite activități medicale, respectiv retragerea calității de membru se comunică Colegiului Medicilor din România, unității profesionale cu care medicul sancționat se afla în raporturi de muncă, precum și Ministerului Sănătății.

Art. 125.
Procedura de soluționare a plângerilor prevăzută la art. 114–124 se aplică în mod corespunzător și la nivelul Biroului executiv, Comisiei de jurisdicție profesională și Comisiei superioare de disciplină a Colegiului Medicilor din România, în cazul soluționării în primă instanță a plângerilor formulate împotriva medicilor care ocupă funcții în cadrul organelor de conducere ale colegiilor teritoriale.

SECȚIUNEA a 4-a – Căile de atac

Art. 126.
(1) Contestația se formulează în scris și va conține în mod obligatoriu cel puțin următoarele elemente:
a) numele și prenumele contestatorului;
b) domiciliul, respectiv sediul contestatorului;
c) obiectul contestației;
d) motivarea contestației;
e) mijloacele de probă pe care se sprijină contestația;
f) semnătura contestatorului.
(2) Contestația se depune personal, prin reprezentant cu împuternicire specială sau poate fi trimisă prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la comisia de disciplină de la nivel teritorial, care, în termen de 5 zile lucrătoare, este obligată ca împreună cu dosarul cauzei să o trimită Comisiei superioare de disciplină.
(3) Contestația este suspensivă de executare.
(4) Sunt nule contestațiile depuse direct la Comisia superioară de disciplină.
(5) Prin contestație nu pot fi invocate aspecte care nu au făcut obiectul plângerii ce a stat la baza declanșării anchetei disciplinare.

Art. 127.
(1) În situația în care Comisia de jurisdicție profesională a Colegiului Medicilor din România apreciază că în contestație nu sunt cuprinse toate elementele prevăzute la art. 126 alin. (1), va cere contestatarului ca, în termen de 5 zile de la înștiințarea prin care i se aduce la cunoștință această situație, acesta să completeze contestația. În cazul în care contestatarul nu se conformează solicitării Comisiei de jurisdicție profesională a Colegiului Medicilor din România sau dacă contestația nu conține elementele prevăzute la art. 126 alin. (1) lit. a) și b), contestația va fi înaintată de urgență Comisiei superioare de disciplină, cu propunerea de respingere.
(2) Nu se va da curs contestațiilor trimise prin e-mail, fax ori depuse sau trimise în copii.
(3) Dispozițiile procedurale prevăzute la art. 119–123 și art. 124 alin. (2) se aplică în mod corespunzător și în ceea ce privește soluționarea contestațiilor.

Art. 128.
(1) După audierea contestatarului și, eventual, administrarea probelor considerate necesare, Comisia superioară de disciplină pronunță o decizie prin care stabilește una dintre următoarele soluții:
a) respinge contestația și menține dispozițiile deciziei pronunțate la nivel teritorial;
b) admite, în tot sau în parte, contestația și dispune anularea, în tot sau în parte, a deciziei pronunțate la nivel teritorial.
(2) În cazul admiterii contestației, Comisia superioară de disciplină poate dispune trimiterea dosarului disciplinar în vederea refacerii procedurii disciplinare la nivel teritorial, cu respectarea prevederilor legale, sau poate reține cauza în vederea judecării fondului. Trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în soluționarea cauzei.
(3) Refacerea procedurii disciplinare la nivel teritorial poate fi dispusă atât pentru motive ce țin de fondul cauzei, cât și pentru încălcarea aspectelor procedurale, chiar dacă acestea au fost constatate din oficiu de Comisia superioară de disciplină și nu au fost invocate expres, prin contestație.
(4) Pentru plângerile soluționate în primă instanță, Comisia superioară de disciplină adoptă una dintre soluțiile prevăzute la art. 120 alin. (5).

Art. 129.
(1) Decizia Comisiei superioare de disciplină are valoare de act judecat definitiv și nu mai poate fi atacată la nivelul Colegiului Medicilor din România.
(2) Împotriva deciziei de sancționare emise de Comisia superioară de disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancționat poate formula o acțiune în anulare la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază își desfășoară activitatea.

SECȚIUNEA a 5-a – Radierea sancțiunilor disciplinare

Art. 130.
(1) Sancțiunile prevăzute la art. 106 alin. (1) lit. a) –d) se radiază în termen de 6 luni de la data executării lor, iar cea prevăzută la art. 106 alin. (1) lit. e), în termen de un an de la data expirării perioadei de interdicție.
(2) În situația în care, prin decizia comisiei de disciplină, au fost dispuse și măsurile prevăzute la art. 106 alin. (2), radierea sancțiunii se va face numai după prezentarea dovezii ducerii la îndeplinire a măsurii dispuse de comisia de disciplină.

Art. 131
(1) Radierea sancțiunii se face din oficiu sau la cererea medicului sancționat, prin decizie a biroului consiliului sau a Biroului executiv.
(2) Radierea sancțiunii disciplinare se face prin decizie a biroului, în baza referatului încheiat de comisia de disciplină care atestă executarea sancțiunii.
(3) Decizia de radiere a sancțiunii se comunică persoanelor în drept.

Art. 132.
În cazul aplicării sancțiunii prevăzute la art. 106 alin. (1) lit. f), medicul poate face o nouă cerere de redobândire a calității de membru al colegiului după expirarea perioadei stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă de interdicție a exercitării profesiei sau după 2 ani de la data aplicării sancțiunii de către comisiile de disciplină.

CAPITOLUL IX – Soluționarea litigiilor

Art. 133.
Membrii Colegiului Medicilor din România sunt obligați ca, atunci când se găsesc într-o situație conflictuală, litigioasă, legată de exercitarea profesiei, cu alt membru al colegiului, înainte de a apela la instanțele de judecată, la mass- media sau la intervenția altor autorități, să apeleze la comisia de litigii a consiliului colegiului județean, respectiv al municipiului București.

Art. 134.
Comisia de litigii este formată din 3 membri ai colegiului teritorial, desemnați de către biroul consiliului colegiului teritorial.

Art. 135.
Comisia de litigii va convoca părțile în litigiu și, pe baza probelor administrate de către părți și a acelora pe care le consideră necesare, va încerca soluționarea amiabilă a litigiului.

Art. 136.
(1) La terminarea procedurilor de soluționare amiabilă a litigiului dintre părți, comisia de litigii va încheia un proces-verbal în care va consemna situația de fapt, pozițiile părților, probele administrate și rezultatul final.
(2) Procesul-verbal va fi semnat de către membrii comisiei de litigii și de către părți.

CAPITOLUL –  XVenituri și cheltuieli

Art. 137.
Veniturile Colegiului Medicilor din România se constituie din:
a) taxa de înscriere;
b) cotizațiile lunare ale membrilor;
c) contravaloarea serviciilor prestate membrilor sau persoanelor fizice și juridice;
d) donații și sponsorizări de la persoane fizice și juridice;
e) legate;
f) drepturi editoriale;
g) încasări din vânzarea publicațiilor proprii;
h) fonduri rezultate din manifestările culturale și științifice;
i) organizarea de cursuri de educație profesională continuă;
j) alte surse.

Art. 138.
(1) Cotizațiile datorate și neplătite în termenul fixat de consiliul colegiului teritorial de către membrii Colegiului Medicilor din România determină plata unor penalități în cuantumul prevăzut de dispozițiile legale aplicabile instituțiilor publice.
(2) Aceeași penalitate se va aplica și colegiilor teritoriale care nu varsă către organele naționale partea de cotizație stabilită de Consiliul național.

Art. 139.
(1) Cuantumul cotizației de membru al Colegiului Medicilor din România se stabilește de către Consiliul național.
(2) Partea din cotizație aferentă funcționării forurilor naționale va fi virată până cel mai târziu la sfârșitul lunii următoare celei pentru care a fost percepută cotizația.

Art. 140.
(1) Partea de cotizație datorată Consiliului național, nefiind venit al consiliilor colegiilor teritoriale, se va vira către acesta înaintea oricăror altor plăți.
(2) Obligația urmăririi și efectuării vărsării cotei aferente Consiliului național revine președintelui consiliului teritorial.

Art. 141.
Veniturile pot fi utilizate pentru cheltuieli cu organizarea și funcționarea, cheltuieli de personal, cheltuieli materiale și servicii, perfecționarea pregătirii profesionale, acordarea de burse prin concurs medicilor, ajutorarea medicilor cu venituri mici, crearea de instituții cu scop filantropic și științific, alte cheltuieli aprobate, după caz, de consiliul colegiului teritorial, respectiv de Consiliul național.

Art. 142.
(1) Colegiul Medicilor din România, la nivel central, va avea cont bancar. Dreptul de semnătură în bancă aparține președintelui Colegiului Medicilor din România. Acesta poate împuternici și o altă persoană cu drept de semnătură în bancă.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și colegiilor teritoriale.

Art. 143.
(1) Președinții consiliilor colegiilor teritoriale vor trimite anual, până la sfârșitul lunii martie, copii de pe bugetul pentru anul în curs, aprobat de către consiliul colegiului teritorial, și copii de pe bilanțul și contul de execuție a bugetului de venituri și cheltuieli al anului anterior.
(2) Copiile vor fi certificate pentru conformitate cu originalul de către președintele consiliului colegiului teritorial.

Art. 144.
Membrii Colegiului Medicilor din România care sunt excluși nu au niciun drept să revendice vreo parte din patrimoniul sau veniturile colegiului și nici să ridice pretenții asupra taxelor de înscriere, cotizațiilor sau altor eventuale contribuții bănești ori materiale virate către Colegiul Medicilor din România.